Europa Contemporana:Unitate, Diversitate si Integrare

Am decis sa scriu aces blog despre Europa Contemporana pentru ca este important sa stim cum s-a format minubata europa a noastra si ca erau scopurile celor care au format-o.

Ca o introducere, din cele 47 de state europene, 28 formeaza Uniunea Europeana, iar 5 dintre ele sunt in curs de dezvoltare.

 Deviza U.E., Unitate în diversitate, evidenţiază unitatea politică şi economică şi diversitatea culturală a statelor membre. Unitatea presupune aderarea tuturor statelor la aceleaşi principii politice şi economice, alegerea unor instituţii comune de conducere, desfiinţarea graniţelor. Diversitatea culturală se referă atât la respectarea tradiţiilor culturale ale fiecărei ţări cât şi la respectarea celor ale tuturor comunităţilor şi etniilor din fiecare ţară.

Ideea creării unei Europe unite a existat, într-o anumită formă, încă din antichitate şi s-a realizat, în anumite momente, chiar din punct de vedere practic. Imperiul Roman a creat o primă formă de unitate europeană, răspândind limba latină şi dreptul roman într-o mare parte a continentului. Creştinismul a realizat o adevărată unitate culturală europeană, iar imperiile medievale au urmărit realizarea unei unităţi politice europene. Napoleon Bonaparte visa o Europă unită sub conducerea sa, în care să triumfe principiile libertăţii şi egalităţii şi codul civil modern aplicat de el în Franţa, fapt pe care l-a reuşit în teritoriile ocupate.

Încă din Evul Mediu au existat proiecte ale unor gânditori, de creare a unei Europe federaliste, care să aibă o autoritate centrală şi al cărei scop să fie menţinerea păcii. Cel mai vechi este cel al poetului italian Dante Alighieri (1303). Mai aproape de noi, în 1849, scriitorul francez Victor Hugo a folosit expresia Statele Unite ale Europei spunând că „va veni ziua când vom vedea doua grupări uriaşe: Statele Unite ale Europei si Statele Unite ale Americii dându-si mâna prieteneasca peste ocean…”. Cel mai celebru proiect este însă cel al contelui austriac Richard von Coudenhove-Kalergi, numit Pan-Europa, din 1923, care propunea organizarea Europei ca o adunare de state federale. Cartea sa, cu acelaşi nume, a avut mare succes în perioada interbelică, fiind tradusă în mai multe limbi. El a reuşit chiar să organizeze un congres al Uniunii Pan-europene la Viena, în 1926. Lui îi aparţine ideea reunirii cărbunelui german şi minereului de fier francez sub o singură autoritate.

Contextul creării Uniunii Europene.

Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945, a adus în discuţie în rândul oamenilor politici problema realizării unei păci europene de durată. Cum una dintre cauzele fundamentale ale celor două conflagraţii mondiale a fost conflictul franco-german, s-a căutat rezolvarea eficientă a acestuia. O alianţă economică franco-germană care să aibă la bază o unificare a industriei cărbunelui şi oţelului, resursele principale ale industriei de armament, s-a dovedit a fi soluţia cea mai bună.

O altă problemă ce trebuia rezolvată urgent era stoparea expansiunii comunismului. Armata sovietică impusese regimul comunist în Europa de est, dar comunismul avea adepţi şi în Europa occidentală deoarece mulţi considerau că regimurile democratice îşi dovediseră ineficienţa până atunci. Îndepărtarea unui asemenea pericol nu se putea realiza decât prin restabilirea prosperităţii economice rapide. S.U.A. a venit în sprijinul Europei propunând acordarea unui ajutor financiar statelor europene pentru stoparea sărăciei şi foametei şi pentru refacerea economică, cunoscut sub numele de Planul Marshall (1947). U.R.S.S. a interzis statelor comuniste să beneficieze de aceste fonduri, spunând că e o formă voalată de expansionism politic şi economic american.

Cele 16 state europene care au acceptat acest ajutor au alcătuit, în 1948, Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (O.E.C.E.), pentru a gestiona eficient banii primiţi. În 1961, după încheierea programului de ajutor, aceasta s-a transformat în Organizaţia Europeană de Cooperare şi Dezvoltare (O.E.C.D.), care există şi astăzi şi cuprinde 32 de state de pe mai multe continente.

În 1949, zece state europene au creat Consiliul Europei, organizaţie care şi-a propus apărarea drepturilor omului şi a democraţiei în statele membre. În timp, au aderat la acest organism toate statele europene (din 1993 este membră şi România). Cea mai importantă instituţie a sa este Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la care poate face apel orice cetăţean al unei ţări membre care consideră că statul său i-a încălcat drepturile.

Aceste două organisme, O.E.C.E. şi Consiliul Europei, au fost primele organizaţii europene suprastatale, care, însă, au evoluat paralel cu organizaţiile care au stat, într-adevăra, la baza Uniunii Europene de astăzi.

Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este o organizaţie politică suprastatală (alcătuită din 28 state). Ea s-a constituit în mai multe etape, fiind la început doar o organizaţie economică alcătuită din 6 state, în timp extinzându-şi graniţele dar şi competenţele de la nivel economic la nivel social şi politic.

Etapele constituirii Uniunii Europene

Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului ( C.E.C.O., 1951) – Paris

În 1951 Franţa, Germania Federală, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Italia au alcătuit o organizaţie economică al cărei scop a fost desfiinţarea taxelor vamale la cărbune şi oţel, numită C.E.C.O. (Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului). Aceasta s-a realizat la iniţiativa omului de afaceri Jean Monnet, care a conceput detaliile proiectului, şi a ministrului de externe francez Robert Schuman. Schumann a propus proiectul cancelarului german Konrad Adenauer, care l-a acceptat cu entuziasm. Alianţa lor a fost deschisă şi altor state doritoare. Cei trei sunt consideraţi părinţii fondatori ai U.E, la care se adaugă şi alte personalităţi europene care au contribuit la crearea şi extinderea Uniunii.

Această organizaţie avea următoarele instituţii de conducere: Înalta Autoritate, care elabora politicile comune, Consiliul de miniştrii, Adunarea şi Curtea de Justiţie.

Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.) sau Piaţa Comună (1957) – ROMA

În 1957, prin Tratatul de la Roma, cele 6 state care formau C.E.C.O au hotărât să-şi extindă colaborarea şi în alte domenii economice dar şi la nivelul politicilor sociale. Astfel a apărut Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.) sau Piaţa Comună. Scopul C.E.E. era libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilorLibera circulaţie a mărfurilor presupunea desfiinţarea taxelor vamale, libera circulaţie a persoanelor însemna desfiinţarea vizelor. Libera circulaţie a serviciilor şi capitalurilor presupunea colaborări în domeniile servicii (turism, transporturi, telefonie, poştă etc.) şi investiţii industriale şi bancare. Domeniile concrete în care cele 6 state şi-au propus colaborarea au fost: politica vamală, politica monetară, transporturile, agricultura, politica emigraţiei, vizelor şi azilului, cultura, sănătatea şi mediul. Libera circulaţie şi politicile sociale comune s-au realizat în timp. De exemplu uniunea vamală s-a realizat până în 1961 prin reducerea taxelor vamale cu 25%, până în 1966 s-au mai redus taxele cu încă 25% iar în 1969 s-au desfiinţat total.

În paralel s-a realizat o extindere a graniţelor comunităţii: în 1973 au fost primite Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca, în 1981 Grecia, în 1986 Spania şi Portugalia.

Uniunea Europeană – 1992, Tratatul de la MAASTRICHT

În 1992, prin Tratatul de la Maastricht (Olanda), s-a hotărât extinderea colaborării de la nivel economic şi social, la nivel politic. Astfel a apărut Uniunea Europeană, care este considerată o construcţie ce se sprijină pe trei piloni. Pilonii(domeniile de colaborare ale) Uniunii Europene sunt:

  • Politica economică şi monetară comună şi politicile sociale,
  • Politica Externă şi de Securitate comună (PESC) şi cea de apărare (PESCD),
  • Cooperarea juridică şi poliţienească (CPJMPD).

În 1995, prin acordul Schengen, se creează cetăţenia europeană, prin care se acordă, pentru orice cetăţean al uniunii, dreptul de circulaţie şi liberă rezidenţă în orice stat al UE şi dreptul de a alege şi a fi ales în instituţiile europene. Tot atunci se creează spaţiul Schengen în interiorul căruia se elimină controalele la frontiere. Din acest spaţiu fac parte şi state nemembre ale U.E.: Elveţia, Norvegia, Islanda, dar Marea Britanie, care este membră U.E. a refuzat să facă parte. În 1999 s-a creat moneda unică euro, care a fost pusă în circulaţie în 2002.

Extinderea UE s-a realizat în continuare astfel: 1995, cu Austria, Finlanda, Suedia, în 2004 cu Cipru, Malta, Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, în 2007 cu România şi Bulgaria, în 2013 a aderat şi Croaţia.

Asa dar, iata crearea Uniunii Europene si scopurile sale. Este un subiect foarte vas pe care eu unul il ador si de aceea am scris depare Europa si formarea sa. Istoria este foarte frumoasa si chiar grea cand vine vorba de politica.

Respecta si vei fi repectat

Este o lectie pe care eu am invatat-o pe cand eram copil mic. Nu stiam ce este respect, ce inseamna si cum sa ma raportez la asa ceva.

In viata exista multa lume care nu mai recurge la bunele maniere si la ceea ce eu nu stiam, la respect.

Ce este respectul? Respectul nu este altceva decat acea fapta, acea vorba pe care noi o dam celuilalt pentru a-l valorifica si pentru a-i da culoare vietii sale si persoanei sale.

In secolul XXI nu mai se stie de respect, nu mai oferim locul celor invarsta pe scaunele din autobuz, nu mai stim sa salutam cand intram intr-o incapere, nu mai stim sa pastram curatenia, scuipam semintele de smecheri pe jos si lucrul cel mai deranjant pentru mine este faptul ca nu il mai putem accepta pe aproapele nostru in nici un fel, ceea ce este foarte trist.

Cum am spus, respectul cere respect. Ce vreau sa spun cu asta? Adica, daca ti sa da respect, da si tu mai departe respect. Resprectul in viata te reprezinta ca om, ca fiinta suprema. Nu ca un animal care daca i se da un deget, el ia toata mana.

Asa ca este important sa avem respect unii fata de altii, sa acceptam pe celalat de langa noi, cu bune si cu rele, sa stim sa salutam. Nu ne costa nimic in viata sa avem acel Bun simt.

Asa ca, dragilor, respectati! Chiar daca nu primit inapoi, respectati pentru ca vă va fi de folos in viata. RESPECTA SI VEI FI RESPECTAT.

De ce sa invatam Istoria?!

Foarte multa lume ma intreaba acest lucru, de ce sa invat eu istoria care:

  1. Nu ma pasioneaza
  2. Nu vad sensul ei, adica, ce s-a intamplat, s-a intamplat. De ce sa mai vorbim de trecut.
  3. Este grea, nu o inteleg.

Dragii mei, nimeni nu va obliga sa invatati istoria sau sa va placa. Toti oamenii au inclinatii diferite, unii spre matematica, altii spre fizica, altii spre scris, altii spre desen, etc.

Dar, avand o natie si un neam, este bine si eficient sa va intereseze despre neamul vostru, traditia voastra. Unu la mana pentru cultura voastra generala si doi la mana pentru ca va reprezinta.

Am ales sa vorbesc despre acest subiect, nu ca sa va fac sa fiti pasionati de istorie, ci sa intelegeti sensul ei. Sensul istoriei este de a va arata si prezenta modul si viata pe care o traiau stramosii vostri.

Istoria este stiinta care studiaza trecutul omenirii din cele mai vechhi timpuri pana in prezent. Ganditi-va ca ce am scris si am spus mai sus, deja este trecut. Acuma, din puntul vostru de vedere, ceea ce spuneti voi altuia, este interesant? Da, este pentru ca ma reprzinta. Ei bine, asa este si istoria, ceea ce spune, chiar daca a fost din trecut, o repreinta.

Este vorba aceea: Nu trai in trecut! Corect, dar daca relatezi fapte din trecut asta nu inseamna ca traiesti trecutul. Nu, ci il prezinti si iti impartasesti cunostiintele tale si altora depre trecut.

Asa ca, draga cititor/cititoare, cand inveti la istorie despre un eveniment important, nu te gandi ca este greu si ca nu intelegi, pentru ca automat in mintea ta iti spui ca n-are sens sa invat, ci gandeste-te la lucrurile pe care le-am spus mai sus si ai sa vezi ca este cu totul altceva cand vei invata la istorie.

Arta Seductiei

Imagini pentru arta seductiei poze

Buna Tuturor! Cu totii avem probleme cand vine vorba despre o fata. De multe ori ne punem problema, oare ma place? oare sunt bun pentru ea?

In acest blog, am sa vorbesc nu numai despre cum sa-ti dai seama daca o fata/tipa te place, ci si daca cum sa-ti faci curaj sa ii spui, si alte.

A fi indragostit este ceva de care nu te mai poti lasa, este acel sentiment pe care l-ai vrea sa-l ai tot timpul si de care nu ai vrea sa te lasi niciodata de el. Toata viata noastra este o cautare spre ceva, spre acele sentimente.

Nimeni nu poate sa-ti citeasca gandurile, dar poate sa isi dea seama dupa niste semne fizice ce vrea sa exprime sau sa spuna. Aceste semne, in limbajul psihologic sunt numite Limbajul Trupului sau a Corpului.

Imagine similară

Limbajul Trupului este o forma non-verbala prin care persoana de langa tine o transmite fara sa vrea, involuntar.

Din toata experienta mea in a citi limbajul trupului, exista cateva indicii pe care le poti observa daca esti putin mai atent.

  1. Primul semn si cel mai frecvent este este atunci cand o persoana se uita la tine mai des decat obicei. – Intr-adevar, persoanele care se uita la tine, vad ceva interesant la persoana ta, ceva ce le-a starnit interesul. Deci, daca obseriv ca o persoana cunoscuta sau necunoscuta se uita la tine, ai sanse mari ca persoana respectiva sa fie atrasa de tine.

2. Al doilea semn este ca te cauta- Cand o persoana este interesata de tine, va vrea sa te cunoasca si sa stie cine esti, de unde esti si asa mai departe. De ce? Pentru ca doar cunoscandu-te poti sa formezi o prietenie si dupa la ceva mai mult.

3. Al treilea semn este acesta: Persoana devine mai agitata- De regula, persoanele care nu stiu sa-si controlege emotiile si dorintele, ele dau de multe or in bara si lasa de inteles ceea ce vrea. Asa dar, cand vorbesti cu tipa care se uita tot timpul la tine(nu obsesiv, dar repetativ) si are anumite scapari in comportament, spre exemplu: frecarea mainilor, scapa lucruri, se joaca cu parul, devine agitat, devine copilaros, ect.

4. Al patrulea semn este acesta: Cand fata face niste gesturi sexuale pe care nu le face altuia inafara de tine- Cand vezi ca o fata isi ridica pieptul mai sus, imi musca buza, bate apropouri despre anumite lucrui in legatura cu sex-ul, pot sa-ti garantez ca ea este interesata de tine.

5. Al cincelea semn este acesta: Cand fata care te place, ati inceput sa vorbiti si sa va intelegeti de minune, dar face gesturile pe care le-am mentionat mai sus, este clar ca te place. ASA CA NU MAI STA PE GANDRUI, PUNE PUNCTUL PE I SI INCEPE SA VORESTI CU EA/EL PENTRU CA DACA NU O VEI FACE, VA VENI ALTUL CARE TI-O VA LUA SI VEI REGRETA MAI DEVREME SAU MAI TARZIU.

Bonus: Nu exista faptul ca eu sunt urat si n-am sanse cu ea pe motiv ca ea este prea frumoasa. Fata este fata, evident cu calitati diferite, dar cand vine vorba de a seduce o fata, poti sa o faci indiferent ca e frumoasa sau nu. Caracterul tau conteaza pana la uram, nu frumusetea, nu bogatia sau alte lucruri pe care noi le credem bune, dar pe langa constatam ca nu sunt asa.

Iubirea este frumoasa, sa iubesti si sa ai o afectiune pentru cineva conteaza in viata. Va Saluti si pesr ca in acest blog, vi-am fost de folos.

Imagine similară